Liderii europeni s-au grăbit să se deplaseze la Washington, aparent pentru a-l susține pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a preveni repetarea incidentului din februarie din Biroul Oval. Însă, adevăratul lor scop este acela de a-l împiedica pe președintele american Donald Trump să amenințe securitatea europeană pe termen lung, după schimbarea bruscă de curs a acestuia cu privire la cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina, arată, într-o analiză, jurnaliștii BBC. Trump nu numai că a renunțat la cererea de încetare a focului drept condiție prealabilă pentru negocierile privind pacea pe termen lung, dar, potrivit diplomaților, a și precizat că nu intenționează să impună sancțiuni economice suplimentare Rusiei. Astfel că, pe scurt, șefii de guvern europeni aflați în deplasare, precum și liderii UE și NATO, doresc să evite nu numai confruntarea, ci și capitularea, arată jurnaliștii britanici. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost ultimul care a folosit acest cuvânt, declarând duminică: „Există un singur stat care propune o pace care ar fi o capitulare: Rusia”, într-o perioadă în care este foarte dificil pentru șefii de guvern să-și modifice programul în ultimul moment, mai ales în luna august, când unii dintre ei sunt în vacanță. Liderul francez se bucura de sporturi nautice pe Riviera. Liderul italian, Georgia Meloni, se afla în Grecia. Dar schimbarea de strategie a președintelui Trump după întâlnirea cu președintele Putin - și potențiala amenințare pentru Europa care a rezultat din aceasta - a fost atât de mare, încât liderii europeni și-au schimbat rapid planurile. Oficialii spun că Meloni a fost prima care s-a autoinvitat, urmată îndeaproape de Macron, după care a devenit inevitabil ca și ceilalți să meargă. Liderii au petrecut weekendul vorbind la telefon, organizând nu mai puțin de cinci discuții separate în grup. Preocuparea lor era decizia lui Trump de a schimba obiectivele diplomatice, după întâlnirea cu liderul rus în Alaska. Unii oficiali consideră că impactul enorm al acestor două decizii - care au răsturnat strategia occidentală de luni de zile - a fost subestimat. Ambele mișcări au apropiat poziția SUA mai mult de cea a Rusiei. „Lucrurile au evoluat foarte semnificativ și destul de rapid, într-un ritm pe care nimeni nu îl anticipa”, a declarat un oficial european. Statele Unite consideră că este momentul potrivit pentru a lovi cât fierul este cald. Întrebarea noastră este: ce încercăm să obținem aici? Ei au adăugat: Poziția europeană a fost mult timp că Putin trebuie să demonstreze o dorință sinceră de a se așeza la masa negocierilor și de a opri războiul, ceea ce ar implica un armistițiu. Dar de vineri am trecut peste acest stadiu. Întrebarea acum este cum putem ieși din situația actuală fără o explozie. Este un moment de extrem pericol Obiectivul liderilor europeni, spun diplomații, este de a schimba gândirea Casei Albe cu privire la două aspecte: în primul rând, ideea că pacea poate fi obținută pur și simplu prin cedarea Donbasului de către Ucraina către Rusia și, în al doilea rând, că nu ar fi vorba doar despre viitorul Ucrainei. „Este vorba, în esență, despre securitatea continentului nostru”, a declarat un diplomat britanic. Cu alte cuvinte, orice discuție despre garanții de securitate - ca parte a unui acord final - ar viza asigurarea securității Europei în ansamblu, nu doar a Ucrainei. „Asta înseamnă să-l convingem pe Trump de două lucruri: în primul rând, că problemele legate de teritoriu și garanțiile de securitate nu pot fi separate și, în al doilea rând, că garanțiile de securitate trebuie să fie mai mult decât promisiuni verbale sau scrise”. Negociatorii americani au discutat despre acordarea Ucrainei unor garanții încă neclare, de tipul celor oferite de NATO, că Occidentul va veni în ajutorul Kievului împotriva unei viitoare agresiuni rusești. Un oficial spune: Nimeni nu știe exact ce vrea să spună Trump prin garanție de securitate. El crede că este suficient să-i spună lui Putin «nu ataca». Dar asta nu este suficient nici pentru Ucraina, nici pentru noi Europenii, în schimb, se așteaptă să susțină că securitatea Ucrainei va fi garantată numai dacă armata sa va rămâne puternică, cu sprijin militar și financiar substanțial și pe termen lung din partea aliaților. Acest lucru ar include arme americane cumpărate de europeni și donate Ucrainei, plus accesul continuu al Ucrainei la informațiile serviciilor secrete americane. Prin definiție, toate acestea ar exclude cererile Rusiei privind demilitarizarea Ucrainei. Riscul pentru europeni este că îl presează prea mult pe Trump, că acesta se simte intimidat și că întâlnirile decurg prost, arată analiștii politici citați de BBC. Delegația europeană este - după cum a spus un oficial - „destul de greu de manevrat”, iar unii au opinii diferite cu privire la cât de mult ar trebui să se angajeze Europa în ceea ce privește securitatea viitoare a Ucrainei. Rolul pe care l-ar putea juca o viitoare forță europeană de „reasigurare” într-o Ucraină post-conflict rămâne neclar. Așadar, obiectivul european de astăzi ar putea fi acela de a încetini lucrurile și de a calma discuțiile aprinse despre acordurile de schimb de teritorii, care ar trebui să facă parte din etapa finală a negocierilor. Pentru unii, aceasta ar însemna „să punem carul înaintea boilor”. În schimb, liderii europeni ar putea căuta să înregistreze progrese în ceea ce privește un posibil summit trilateral cu Trump, Zelenski și Putin, stabilirea unor principii generale ale oricărui acord viitor și modul în care se pot purta discuții despre discuțiile care vor decide locul și cadrul oricăror negocieri.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.