Guvernul aprobă suplimentări de 1,6 miliarde lei pentru armata României în 2025
Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Guvernul a aprobat marți seara două hotărâri prin care bugetul Ministerului Apărării Naționale (MAPN) este suplimentat cu 1,6 miliarde lei în total pentru anul 2025. Potrivit Executivului, aceste fonduri vor susține atât procesul de înzestrare a armatei, cât și transformarea structurală a acesteia în contextul angajamentelor internaționale ale României.
👉 Majorare a bugetului pentru echipamente militare și infrastructură
Bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost majorat cu 1,3 miliarde de lei, sumă destinată continuării procesului de înzestrare a Armatei României. Acești bani vor acoperi plata obligațiilor rezultate din contractele pentru echipamente militare și finanțarea proiectelor legate de infrastructura militară.
Guvernul precizează că această suplimentare provine din Fondul de rezervă bugetară al statului și este constituită atât din credite de angajament, cât și din credite bugetare. „Ministerul Apărării Naționale derulează o serie de programe de înzestrare destinate creșterii capacității operaționale a Forțelor Armate, incluse în Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”, arată comunicatul Executivului.
👉 Fonduri alocate pentru transformarea structurală și alinierea la angajamentele internaționale
Pe lângă banii destinați înzestrării, Guvernul a suplimentat cu 300 milioane lei bugetul Ministerului Apărării pentru a susține procesul de transformare structurală și calitativă a Armatei. Această măsură este necesară în contextul „evoluțiilor geopolitice și de securitate actuale”, subliniază Executivul.
De asemenea, suplimentarea are în vedere „angajamentele asumate de România în cadrul NATO și UE”, evidențiind alinierea politicilor naționale de apărare cu standardele și cerințele partenerilor internaționali. Astfel, bugetul MAPN pentru 2025 reflectă atât prioritățile de modernizare, cât și cele de adaptare structurală în fața noilor provocări de securitate.