Primarii din Sibiu se opun zonelor de protecție strictă
Primarii din județul Sibiu își exprimă îngrijorarea cu privire la o inițiativă care prevede declararea unor suprafețe semnificative din comunele pe care le conduc ca zone de protecție strictă (ZPS). Potrivit unei strategii a Uniunii Europene pentru biodiversitate, România a promis să îndeplinească aceste măsuri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Strategia UE preconizează ca până în 2030, 30% din suprafața terestră și marină a Uniunii Europene să fie protejată, cu cel puțin o treime din aceste zone sub protecție strictă. În acest sens, autoritățile române lucrează la o metodologie pentru a identifica zonele de non-intervenție în habitatele naturale, care ar putea limita dezvoltarea locală.
Recent, primarii s-au întâlnit în cadrul unei adunări organizate de Asociația Comunelor din România (ACoR) și au ridicat această problemă. Valentin Ivan, primarul comunei Sadu și președinte al filialei ACoR din Sibiu, a declarat: „Consiliul Județean ne-a informat că Agenția Națională a Ariilor Protejate intenționează să declare 20% din ariile naturale ale fiecărui UAT ca zone de protecție strictă. Ne-am opus acestor propuneri de la prima întâlnire.”
Primarii sunt îngrijorați că aceste restricții ar putea bloca investițiile și proiectele de infrastructură locale. De asemenea, lipsește comunicarea eficientă între autoritățile centrale și cele locale în privința acestor propuneri.
Daniela Cimpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a menționat că se lucrează la un punct de vedere despre acest subiect. „Ne-ar prinde bine să avem și opinia dumneavoastră, pentru a o transmite la UNCJR,” a spus aceasta.
Maria Greavu, primarul comunei Loamnes și vicepreședinte al ACoR, a adus în discuție faptul că inițiativa nu este benefică. „Zonele vor deveni sit UNESCO și nu vom mai putea să dezvoltăm nimic acolo. Este important să lucrăm mai mult cu specialiști pentru a înțelege implicațiile acestei inițiative,” a declarat Greavu, conform turnulsfatului.ro.
Comuna Biertan se află de asemenea pe lista locațiilor afectate. Primarul Mihai Dragomir a subliniat că lipsește transparența în desemnarea acestor zone și modul în care acestea vor influența dezvoltarea comunității. „Dacă nu suntem întrebați despre aceste inițiative și nu avem libertatea de a dezvolta proiecte, atunci ne îngrijorează viitorul localității,” a afirmat Dragomir, menționând costurile pe care administrația locală le va suporta pentru întreținerea acestor zone.
Metodologia pentru identificarea zonelor cu protecție strictă a fost aprobată la sfârșitul lunii ianuarie. Reprezentanții Fondului Mondial pentru Natură au declarat că este esențial ca identificarea zonelor să se facă proporțional, acoperind toate regiunile biogeografice din România.
Discuțiile continuă, iar primarii cer mai multă implicare în procesul decizional pentru asigurarea unui echilibru între conservarea naturii și dezvoltarea comunităților locale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
