În județul Sibiu există potențial real pentru dezvoltarea unei biorafinării și a unor stații de biogaz/biometan, datorită cantităților mari de biomasă, cum ar fi lâna de oaie. Despre aceste oportunități au discutat recent, la Sibiu, reprezentanți din peste 20 de organizații din 14 țări. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin Facultatea de Științe Agricole și Direcția de Relații Internaționale, este parteneră în proiectul european RIBES (Regional Inclusive Biobased Entrepreneurship Solutions), alături de 21 de organizații din 14 țări. Proiectul își propune dezvoltarea unor soluții sustenabile și incluzive în bioeconomia circulară (BEC), cu aplicare la nivel regional. La mijlocul lunii iulie, a avut loc un workshop fizic la Ferma Didactică Rusciori, cu tema „Bioeconomie circulară – cartografierea ecosistemelor pentru bune practici”. Scopul a fost conștientizarea potențialului bioeconomiei circulare în județul Sibiu. Printre temele discutate s-au numărat disponibilitatea biomasei agricole, forestiere și zootehnice; ideea unei foi de parcurs pentru implementarea bioeconomiei circulare; exemple de bune practici și pași spre realizarea unei platforme de dezbateri. Proiectul este coordonat la Sibiu de profesoara Mihaela Antofie, căreia i-am solicitat mai multe detalii despre cum se poate construi la Sibiu o biorafinărie, stații de biogaz și fertilizanți proveniți din lâna de oaie și ce beneficii reale pot rezulta din acest proiect. Mihaela Antofie a fost premiată, în 2019, cu Diploma de Excelență pentru Europa de Vest, în educație și comunicare pentru conservarea naturii. Vă rog să ne oferiți o scurtă prezentare a proiectului: în ce constă, cine participă și care sunt rezultatele la care vă așteptați? Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului și Direcția de Relații Internaționale, are calitatea de partener al proiectului RIBES Regional Inclusive Biobased Entrepreneurship Solutions (RIBES) - Proiect Horizon Governance Nr. 101134911 (Soluții de antreprenoriat incluziv bio-bazate la nivel regional), implementat de un consorțiu format din 22 de organizații din 14 țări europene. Deja s-au derulat două workshop-uri de tip județean. În data de 14 iulie 2025, a avut loc un workshop, în format fizic, la Ferma didactică Rusciori (comuna Șura Mică). Titlul workshopului este: BioEconomie Circulară (BCC): cartografierea ecosistemelor pentru bune practici. Scopul general al acestui eveniment este acela de a conștientiza relevanța dezvoltării inovării în bioeconomia circulară a județului Sibiu și implicit a regiunii centru cu efecte semnificativ pozitive pentru segmentul social și de afaceri. În acest sens, o serie de obiective ale workshopului au țintit: [1] disponibilitățile de biomasă pentru bio-economia circulară, [2] discutarea posibilei dezvoltări a unei foi de parcurs pentru implementarea celor mai stringente măsuri de susținere a bio-economiei circulare, [3] bune practici în bio-economia circulară, [4] discuții cu privire la rezultate viitoare de proiect și [5] dezvoltarea platformei de susținători ai proiectului – forumul multi-actori transformator MTF. Care sunt rezultatele studiilor pentru județul Sibiu, care au fost prezentate în cadrul evenimentului sau pe care le aveți până în prezent? Studiile din sectorul agricol, plante de cultură arată că există un potențial suficient pentru utilizarea resturilor vegetale ca materie primă în producerea de biogaz sau în susținerea construirii unei biorafinării. La acestea adăugăm partea de biomasă forestieră potențială precum și nămolurile din stațiile de epurare ce pot contribui la creșterea eficienței pentru producere de biogaz la stația de epurare Mediaș pentru compensarea cât mai bună a consumului de electricitate. Nămolul poate fi adus în cadrul stației Mediaș de la stațiile de epurare ce nu dețin tehnologia de bioconversie în biogaz. Sectorul zootehnic poate fi implicat pentru producere de biometan în fermele mari. De ce e importantă și care sunt bunele practici în bioeconomia circulară? Bioeconomia-circulară accesează cunoștințele științifice care au rădăcini până în 1833, când Anselme Payen a descoperit diastaza sau amilaza salivară. Cu alte cuvinte, bioeconomia accesează sistemele enzimatice ale organismelor vii sau preparatelor produse de acestea pentru obținerea de noi produse și servicii care se integrează actualelor lanțuri valorice. Practic se asistă la tranziția de la lanțurile liniare la cele circulare. În acest sens au fost adoptate la nivel UE liniile strategice europene în 2015 și strategia națională în 2022. Menționăm doar că potențialul agricol imens al județului Sibiu în sectorul agricol și forestier ar putea să aducă beneficii prin crearea de noi afaceri în județ, noi locuri de muncă, deschiderea către o comunicare avangardistă care include protecția resurselor naturale, utilizarea biomasei disponibile în eficiența energetică și nu numai, asigurarea protecției mediului înconjurător și creșterea nivelului de trai. Dintre bunele practici, în urma discuțiilor directe cu experții invitați au fost selectate respectând principiile transparenței trei potențiale bune practici: producerea de fertilizanți din lâna de oaie, producerea de biogaz din biomasa vegetală din sectorul agricol și de tratare a apelor uzate disponibilă și potențialul dezvoltării unei biorafinării care să producă biocombustibil. Studiile de fezabilitate ar putea mai departe să susțină aceste demersuri. Sunt și alte exemple de bună practică ce vor fi analizate în viitor. În acest sens, experții au fost pregătiți pentru discuții în urma aplicării unui chestionar specializat, urmând ca discuțiile pe grupuri de lucru și în plenară să susțină aceste exemple de bună practică prin aplicarea unui punctaj de oportunitate de la 1 la 5 (5 fiind maximul). Propunerile de practici au obținut punctaj între 4 și 5. În cadrul întâlnirii de lucru de la Sibiu, s-au discutat despre oportunitățile dezvoltării în județul Sibiu a unei biorafinării, a stațiilor de biogaz/ biometan și a fertilizanților proveniți din lâna de oaie, ținând cont de disponibilitățile de biomasă locală din sectoarele agricol, zootehenic și forestier. Puteți să ne spuneți unde pot fi dezvoltate astfel de stații/biorafinării? Cum am menționat mai sus, aceste bune practici ar putea deveni reale pentru județul Sibiu urmare a cantităților mari de biomasă disponibilă. Lâna de oaie nu este valorificată în prezent, există un potențial imens al disponibilității de biomasă vegetală în sectorul agricol și în plus există expertiză atât științifică, cât și tehnică pentru dezvoltarea stațiilor de biogaz/ biometan, precum și a unei potențiale biorafinării pentru producerea de biocombustibil. Șansele reale vor fi reanalizate într-un viitor workshop pe baza unor studii de fezabilitate privind construcția, locul de construcție, impactul pozitiv social, accesul la infrastructură, reglementări orizontale și perioada de timp medie pentru primirea autorizațiilor necesare. Inclusiv studii de impact asupra mediului vor fi necesare întrucât peste 50% din suprafața județului Sibiu este acoperită cu arii naturale protejate Natura2000. Puteți să ne oferiți și câteva date: spre exemplu, care sunt disponibilitățile de biomasă pentru bioeconomia circulară în Sibiu - pentru lână, dar și pentru alte resurse? Pentru culturile de câmp, aplicând metodologia de calcul a Ministerului Agriculturii, există un potențial suficient pentru Sibiu să dezvolte astfel de afaceri. Doar calculând pentru 100 t/an resturi vegetale din culturi agricole se consideră că ar fi suficiente pentru funcționarea unei stații de biogaz - ar putea produce cca 93.100 kWh/an, 10,63 kW de energie electrică și termică combinată și ar putea susține 31 clădiri mai mici sau câteva mai importante pentru comunitate. Pentru lână deja există studii privind potențialul și necesarul inițial de investiție cca 200.000 de euro pentru realizarea de bio-fertilizanți pentru culturile agricole. S-a discutat despre o foaie de parcurs pentru BEC a județului Sibiu: care e situația actuală în județ din acest punct de vedere și care sunt etapele următoare ale inițiativei? Pentru moment, lanțurile valorice nu sunt analizate la nivel de țară. Este de la sine înțeles, pentru că strategia este adoptată relativ recent. Suntem la început și ne propunem inițierea în continuare a unor astfel de studii pentru că ele vor fundamenta ulterior nevoia de circularizare, respectiv de aplicare de bio inovări prin accesarea biomasei disponibile. O foaie de parcurs poate fi o idee bună în urma discuțiilor cu experți proveniți de la autorități locale, județene, regiunea centru, mediul de afaceri, agricultori și mediul academic. Realizarea unei platforme pentru bioeconomie circulară în județul Sibiu ar fi extrem de importantă pentru poziționarea la același nivel de discuții a tuturor actorilor implicați. Sunt idei pentru discuții pe viitor. Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți). Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi Tag-uri: sibiu biorafinarie lana de oai , proiectul ribes ulbs , Mihaela Antofie Vizualizari: 1787