Faptul că țara noastră este pe ultimul loc în mai toate statisticile în ceea ce privește digitalizarea este, pentru cei care îndrăznesc să vadă asta, o imensă oportunitate. Este una din ideile promovate la lansarea Edge Institute, un grup de experți români încrezători în sprijinul pe care îl pot da viitorului digital al României. Printre ei este și Victor Guzun, fost ambasador în Estonia, cea mai digitalizată țară din lume. Și cu care Sibiul are cel puțin un element comun: portalul medical. Elisabeta Moraru, directoarea Google pe România, Iulian Stanciu, președintele executiv al Emag, ori Sergiu Manea, directorul executiv al BCR, sunt printre cei care au fondat Edge Institute, un think-thank (grup de experți care oferă, gratis, de regulă, informații prelucrate pe anumite teme) care își propune să accelereze procesul de digitalizare a României. Edge Institute a fost prezentat oficial în cursul zilei de miercuri, la București. Dragoș Stanca, Elisabeta Moraru, Angela Achiței și Răzvan Rughiniș, la lansarea Edge Institute. Sursa foto: Turnul Sfatului Lansarea Edge Institute a avut parte de câteva prezentări, prin care și cea a lui Victor Guzun (foto principală), de asemenea membru fondator al think-thank-ului. Victor Guzun este fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia, unde a și devenit cetățean, pe lângă faptul că este și cetățean român. Devenit între timp consultant în digitalizare, Guzun a descris cu pasiune cum este să trăiești într-o țară digitalizată precum Estonia. A povestit, spre exemplu, cum, în urmă cu aproximativ nouă ani, a asistat la nașterea fiului său. Imediat după naștere, asistenta medicală s-a dus la calculator și a certificat venirea pe lume a băiatului prin generarea codului numeric personal. Acest fapt a declanșat o serie de procese automate, prin prisma faptului că Estonia este o țară complet digitalizată: băiatul nou-născut a primit o adresă de mail guvernamentală, cea mai apropiată creșă de domiciliul declarat al părinților a fost notificată de faptul că, peste doi ani, un nou copil va fi înscris, în timp ce instituția responsabilă de plăți sociale a fost notificată să demareze plata indemnizației de creștere a copilului. Totul, în primele două-trei minute de viață ale nou-născutului. Fotografie de pe cartea de identitate a lui Victor Guzun este un selfie făcut de el și transmis on-line autorităților responsabile de emiterea cardului în format fizic. Iar la cele mai recente alegeri locale, Victor Guzun a votat în timp ce era într-o zonă rurală a Republicii Moldova, folosind telefonul. Pe care are instalată o aplicație cu ajutorul căreia semnează digital orice interacțiune cu statul sau alte entități private, dacă este nevoie. În timp ce în România sunt două companii a căror valoare este estimată la peste un miliard de lei, Estonia – cu o populație de aproximativ 1,3 milioane de persoane – are zece astfel de „unicorni” și numărul este în creștere. Este un exemplu dat de Victor Guzun pentru a arăta impactul direct al digitalizării asupra mersului economiei. În prezentarea avantajelor unei țări digitalizate, Victor Guzun a vorbit și despre un modul dedicat îngrijirii sănătății: practic, o platformă on-line, în care fiecare locuitori al Estoniei își poate găsi întreg dosarul medical cu toate informațiile aferente: de la internări, la analize sau operații, tratamente sau rețete eliberate. Dosar la care au acces medicii cărora fiecare estonian le dă acceptul. O astfel de platformă a fost creată și la Sibiu: este vorba de Portal Medical, o platformă lansată de Consiliul Județean în 2021 și care oferă aceleași servicii precum și cea din Estonia: de la istoricul medical (obținut automat inclusiv de la instituțiile de sănătate private care au devenit partenere ale platformei), la programări medicale, portalmedical.cjsibiu.ro este o soluție digitală funcțională, pusă gratuit la dispoziția sibienilor de către autoritățile locale. Doar că Estonia a ajuns să ofere astfel de servicii în urma unui proces demarat în urmă cu aproape 30 de ani și botezat „saltul tigrului”: a început în școli, descrie Victor Guzun. Fiecare școală a primit din fonduri de stat calculatoare performante și conexiune de mare viteză la internet, iar acum elevii din Estonia studiază din clasa întâi noțiuni de programare computerizată. În contextul în care computerele sunt înlocuite constant pentru a fi menținută performanța, anul acesta, țara baltică a lansat un nou „salt al tigrului”. Este vorba de un proiect susținut în părți egale de la bugetul de stat și din inițiative private și care are rolul de a introduce predarea noțiunilor de inteligență artificială în școli. Prezentarea lui Victor Guzun. Sursa foto: Turnul Sfatului În țara noastră, internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online. Acestea sunt o parte din datele prezentate la lansarea Edge Institute, date extrase dintr-un studiu realizat la nivel național. „Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice”, sunt alte seturi de date prezentate. Prin creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă, cei de la Edge Institute cred că România va avansa vizibil de pe locurile codașe ocupate acum în clasamentul DESI (este un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre UE). „România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani. Adevărata transformare digitală a unor comunități mari durează. Dacă învățăm să avem această schimbare culturală pe termen lung, cel mai probabil în 2030 nu vom avea doar semne, ci și certitudini”, declară Robert Berza, director executiv al Edge Institute. Robert Berza, director executiv al Edge Institute. Sursa foto: Turnul Sfatului El a arătat că think-thank-ul lansat în București se dorește „un hub de consultanță” la care, de exemplu, și primarii din județul Sibiu să poată apela. „Nu vom încerca niciodată să rezolvăm problemele cetățenilor dintr-o localitate, ci să implementăm un program pilot, care să fie mai apoi extins, pentru că toți avem aceleași etape de parcurs în viață”, a adăugat Robert Beza. Citește și Premieră. Sibienii își găsesc toate documentele medicale pe un singur site: portalmedical.cjsibiu.ro Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți). Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi Tag-uri: edge institute , think thank , servicii digitale , portal medical , Digitalizarea României Vizualizari: 122